Wong Mau, strabuna tuturor pisicilor americane burma a sosit in California cu ajutorul D-lui Joseph Thomson in anul 1930. La inceput n-au vazut in ea decat o pisica siameza prea cafenie si chiar nereusita, dar dupa prima incrucisare cu motani siamezi s-a dovedit ca Wong Mau este un hibrid care pe langa genele purtatoare ale semnelor siamezelor, poarta de asemenea o gena decinsiva mai inchisa a blanii. Unii urmasi sunt pur siamezi, pe cand altii au devenit un amestec de rasa burma si siameza. Primele pisici purtatoare ale semnelor burma s-au aratat abia la a 2-a generatie dupa incrucisarea purtatoarelor semnelor celor doua rase.

In anul 1936, dupa o perioada obositoare plina de incercari i s-a permis d-lui Thompson sa prezinte pisica la expozitie ca exemplar al unei rase de sine statatoare. In anul 1953 Uniunea Americana a propus scoaterea definitiva a corciturilor din linia de reproducere a rasei burma si a interzis vanzarea acestor pisici sub numele de burma. Rasa provenita din burma si siameza este numita "Tonkaneze".
In Anglia au ajuns pisicile burma pure in anul 1949, iar pe la 1955 acestea curisera Europa.

In anul 1955 unul dintre cei patru pui ai femelei Chinki Golden Gay prezinta o blana surprinzator de deschisa la culoare. Cu numele de Watson's Sealcoat Blue Surprise a devenit prima femela burma albastra. Iar dupa incrucisarea cu tatal ei Casa Gatos Darkee, mai multi pui s-au nascut cu blana gri-albastruie.

Culoarea maro a rasei burma si semnul de foca al siamezei apartin deopotriva seriei albinoase. Tot aici se incadreaza si variantele albastru deschis, lila, albastru, ciocolatie. Intre anii 1940-1950 multe pisici siameze erau purtatoare de gene
recesive ale culorii albastre, adica a celor ascunse. Asadar nu tinea de domeniul minunilor ca in urma incrucisarilor repetate a pisicilor siameze cu cele burma a aparut culoarea albastra.

Pisica ideala burma care cu trecerea anilor s-a departat substantial, prin caracter si temperament de pisica siameza prezinta urmatoarele deosebiri conform standardului stabilit in anul 1982.

Are cap usor rotunjit. Distanta dintre urechi si oasele spatelui este mare. Barbia puternica se continua cu maxilare late. Fata cazuta se considera defect. Urechile de marime medie sunt departate, au baza lata si varful fin rotunjita. Marginile exterioare dau expresia de continuitate a partii superioare a fetei. Privite din profil urechile par aduse putin in fata. La motanii adulti aceste cerinte sunt greu de indeplinit fara anumite defecte.

La baza nasului este vizibila o adancitura. Ochii sunt departati, marginea superioara se îndreapta oblic spre nas, in schimb cea inferioara se rotunjeste. Culoarea lor poate varia intre galben si chihlimbariu, cea mai apreciata fiind galbenauriu. Se mai accepta asa-numitul galben-chartreuse (galben difuz usor amestecat cu verde). Blana foarte scurta, fina si stralucitoare ca satenul se muleaza strans pe corp.
Femelele au marime medie, corp puternic, musculos. Torace stabil, rotund, spate drept. Picioare relativ frumos forma.

Variantele pisicii Burma

Maro
Culoarea corpului este maro cald, de foca, iar urechile si fata sunt mai închise. Oglinda nasului ºi perniþele labelor sunt de asemenea maro. Vechiul standard prevedea maro de zibelina si in America aceasta varianta a fost numita "Sable Burmeze".

Albastru
Culoarea blanii este gri-albastrui cu reflexe calde. Partea din spate are o culoare mai inchisa. Urechile, capul si picioarele au straluciri argintii. Oglinda nasului si perniiele labelor sunt gri-albastrui.

Ciocolatie
Culoarea blanii are nuanta ciocolatei cu lapte, iar urechile s fata sunt mai inchise. Oglinda nasului este de culoarea ciocolatei cu lapte, iar pernitele pot prezenta nuante intre culoarea scortisoarei si a ciocolatei.
Pisicile burma numite la noi ciocolatii, in America sunt cunoscute sub numele de burma "Champagne". Aceasta denumire nu este tocmai expresiva si ar putea crea probleme in reproducere deoarece tipul ideal este foarte greu de reprodus.

Lila
Culoarea corpului este umbrita usor cu roz deschis si gri-porumbel. Nuanta urechilor si a fetei este ceva mai inchisa. Oglinda nasului si pernitele talpilor sunt de culoarea levanticii, iar la animalele tinere se aseamana cu culoarea scoicilor. In SUA burma lila sunt cunoscute sub numele "platinum burma".

Roscata
Culoarea blanii este cald portocalie, uneori cu usoare desene ale fetei in anumite cazuri.
Oglinda nasului si pernitele talpilor sunt roz. Eventualele pigmentatii pe modele si pe bot sunt cosiderate defecte. Experimentul de incrucisare a culorii roscate in familia burma a inceput in Anglia in 1964. Prin experiment s-a incrucisat o pisica roscat-pestrita cu o burma albastra, iar o femela maro burma cu un motan siamez cu semne roscate. Reproducerea nu numai a roscatei, dar si a celei crem, si crem-albastrui conduc la aceste incrucisari.

Seal-Tortie (foca tarcata)
Blana prezinta pete bine delimitate pe tot corpul-roscate si maro (de culoarea focii). Culoarea roscata poate aparea in diferite nuante pana la crem. Este important ca petele sa prezinte culori stralucitoare si calde. Se impune flacara pe fata. Eventualele modele pestrite de pe partile roscate sunt socotite defecte de catre juriu.
Oglinda nasului si pernitele talpilor sunt maro, roz sau cu pete maro roz.

Crem
Corpul prezinta o culoare crem pastel, iar petele au nuante putin mai inchise. Botul si pernele talpilor sunt roz. Petele pigmentate se considera defecte.

Blue-Tortie (albastru tarcata)
Blana crem este tarcata in intregime cu pete albastru deschis, prezente si pe picioare si pe coada.
Oglinda nasului si pernitele labelor sunt roz: gri-albastrui sau patate cu aceste culori.

Ciocolatiu-tarcata
Blana de culoarea ciocolatei cu lapte este tarcata cu pete crem chiar si la extremitati. Pete deosebite de culoare crem nu sunt vizibile.
Oglinda nasului si pernitele labelor sunt ciocolatii, roz sau patate cu aceste doua culori.

Lila tarcat
Blana lila prezinta pete crem deschis chiar si pe coada si pe picioare. Modele pestrite nu sunt de dorit. Oglinda nasului si pernitele labelor sunt de culoarea levanticii, respectiv lila deschis cu pete roz.

O prezenta foarte recenta in familia pisicilor tailandeze este pisica burma cu par lung alba din Australia, asa-numita pisica Tiffany, obtinuta in crescatoriile din New-York. Daca Tiffany va fi eventual recunoscuta ca standard national va constitui o insemnata concurenta pentru grupa pisicilor cu fir de par mijlociu.

Pisica burma reprezinta un tip activ plin de viata si comunicativ. Este mult mai atasata de comunitatea pisicilor decat oricare rasa si se simte foarte bine in familiile numeroase de pisici burma. Pisicile persane si cele cu temperament moderat devin nervoase in fata reprezentatiilor distractive si spectaculoase ale poznaselor burma.

Ele se leaga puternic si de oameni, daca acestia se ocupa de ele. Referitor la un motan burma se notau urmatoarele: "Ii place sa bea un sherry cu ocazia aniversarei sale, sa manance o felie mare de prajitura, dar cel mai mult conteazã pentru el ca cel puþin cinci dintre musafiri il onoreaza cu prezenta la sarbatoare".

Dinamismul pisicii burma este alimentat de curiozitate. Trebuie sa incerce tot ce ii ofera o posibilitate! Stapanul si in special usa camarii.

Pisica burma iubeste caldura fiind foarte sensibila la curent.
La primele semne de raceala se va incepe neintarziat tratamentul.

Ingrijirea blanii este simpla. Dupa o periere temeinica, corpul se freaca cu o carpa umeda, pentru a inlatura toti perii morþi. O grija deosebita pretind pisicile burma cu blana deschisa, si toaleta zilnica a ochilor altmintei poate aparea o colorare urata sub ochi.

Pentru mai multe informatii despre aceasta rasa, va rugam sa ne contactati!